Ua fai ma vaisu le suka?

Ua fai ma vaisu le suka?

Ua fai ma vaisu le suka?

E iai se vaisu suka?

O le suka o se vaega o le aiga tele o carbohydrates. E taʻua foʻi o suka poʻo gaʻo, e aofia ai gaʻo gaʻo faigofie, e pei o le fructose poʻo le suka laulau, ma gaʻo gaʻo lavelave, e pei o le masoa ma le fiber meaʻai).

E mafai moni lava ona e "vaisu" i le suka ma le toe pulea lau taumafa? Fai mai tusitala o tusi taʻutaʻua ma upega tafaʻilagi, e oʻo mai i le taimi nei e leai ni faʻamatalaga faasaienisi mai suʻesuʻega a tagata e lagolagoina ai.

Ua tatou iloa o le taumafaina o le suka e faaosofia ai vaega o le fai'ai fesootai ma le taui ma fiafia. Ae pe tutusa ea ma i latou e faʻagaoioia e ala i le tagofia o vailaʻau? O fa'ata'ita'iga na faia i isumu e fa'ailoa mai ai, e le'i tu'usa'o, e fa'apea. O le mea moni, o le tele o le taumafaina o le suka e faaosofia ai vaega tutusa e pei o le fualaau faasaina, poʻo le mea e taʻua o le "opioid" receptors2,3.

E le gata i lea, o su'esu'ega a manu ua fa'afeso'ota'i le tele o le taumafaina o le suka i le fa'atuputeleina o a'afiaga o le inuina o vaila'au malosi ma le isi itu.2. I le 2002, na matauina e tagata suʻesuʻe Italia faʻamaoniga ma amioga e tutusa ma a susu i isumu ua le maua se mea'ai mo le 12 itula, a'o le'i maua ma ina ua uma ona maua avanoa i vai suamalie4. E ui o nei fa'ai'uga e mafai ona maua ai avanoa mo le malamalama atili ma le togafitia o fa'afitauli o mea'ai e pei o le bulimia, e tumau pea ona fa'ata'ita'i.

Manaʻomia le suka

Po o le “mana'o suka” o se faailoga o vaisu? Semanu e leai faalagolago i le physiological e pei o lea, e tusa ai ma le fomaʻi o Hélène Baribeau. "I laʻu faʻataʻitaʻiga, ou te iloa ai o tagata e malosi tele le tofo o le suka o i latou ia e le 'ai i se auala paleni, e le masani ai taimi o taumafataga, e misia meaʻai pe faʻaavanoaina taimi latou te 'ai, o lana tala lea. A fa'asa'o nei fa'aletonu, e mou atu le tofo o le suka. “

Ua manatua e le foma'i o mea'ai o le suka o le mea autu suauu du faiʻai. "A iai sina pa'ū itiiti o le suka i totonu o le tino, e muamua lava le faiʻai e leai," o lana tala lea. O le tofo o le suka e oʻo mai i lenei taimi, faʻatasi ma le pa'ū o le faʻatonuga ma le itaitagofie ". Aemaise lava, na ia fautua mai e ave ni meaʻai, ina ia le faʻaumatia le tino o meaʻai mo le sili atu i le fa itula sosoo.

Mo i latou ua fai ma vaisu i se tofo suamalie, vaega o le mafaufau nai lo le physiological e mafai ona taaalo. “O mea'ai suamalie o se suamalie e feso'ota'i ma le fiafia ma e mafai ona 'maua' tagata i lena mea," o le tala lea a Hélène Baribeau.

O mea'ai suamalie e mautinoa lava o se taui, e tusa ai ma Simone Lemieux, tagata suʻesuʻe i le Institute of Nutraceuticals and Functional Foods (INAF)5. “E iloa e tamaiti afai e uma a latou taumafataga po o a latou fualaau faisua, o le a latou maua se meaai suamalie ma, i isi tulaga, e tauia i latou e ala i le ofoina atu ia i latou o se lole. O lenei aʻoaʻoga e mafai ai ona latou faʻafesoʻotaʻi meaʻai suamalie ma le mafanafana ma o lenei faʻataʻitaʻiga e tumau pea le malosi, ”o lana tala lea.

O lenei fa'alagolago i le mafaufau e itiiti ifo le ogaoga nai lo le fa'alagolago i le physiological ma e faigata tele ona togafitia? E mafai ona tatou manatu o mea uma e faʻalagolago i lona malosi ma ona taunuuga i luga o le sulugatiti o tagata uma.

Tuua se tali