Susu pipii (Lactarius blennius)
- Vaega: Basidiomycota (Basidiomycetes)
- Vaevaega: Agaricomycotina (Agaricomycetes)
- Vasega: Agaricomycetes (Agaricomycetes)
- Vasega laiti: Incertae sedis (o le tulaga le mautinoa)
- Poloaiga: Russulales (Russulovye)
- Aiga: Russulaceae (Russula)
- Ituaiga: Lactarius (Suusu)
- ituaiga: Lactarius blennius (susu pipi'i)
- Susu susu
- Efuefu-lanumeamata susu
- Fatafata efuefu-lanumeamata
- Agaricus blennius
susu pipii (O le t. Lactarius blennius) ose mushroom o le genus Milky (lat. Lactarius) o le aiga Russula (lat. Russulaceae). O nisi taimi e manatu e mafai ona 'ai ma talafeagai mo le masima, ae o ana mea oona e leʻi suʻesuʻeina, o lea e le fautuaina ai le aoina.
faʻamatalaga
O le pulou ∅ 4-10 cm, faʻafefete i le taimi muamua, ona faʻapaʻuʻu lea, faʻavaivai i le ogatotonu, ma pito e liliu i lalo. O ona pito e mama ma o nisi taimi e ufiufi i fulufulu. O le pa'u e iila, pipii, efuefu-lanumeamata fa'atasi ai ma le fa'apogisa fa'ata'atia.
O le aano pa'epa'e e la'ititi ae teisi ma'a'e, e leai se manogi, ma e ma'ai lona tofo. I se malologa, e natia e le limu se sua pa'epa'e mafiafia susu, lea e liu lanumeamata olive pe a mago.
O papatusi e paʻepaʻe, manifinifi ma masani, faʻasolosolo ifo i lalo i luga o le au.
Vaevae 4-6 cm le maualuga, mama nai lo le pulou, mafiafia (e oʻo atu i le 2,5 cm), pipii, lamolemole.
O le paʻu o le spore e samasama samasama, spores e 7,5 × 6 µm, toetoe lava lapotopoto, warty, veiny, amyloid.
Suiga
E eseese le lanu mai le efuefu i le lanumeamata palapala. E malo muamua le au, ona o'o lea. O papatusi pa'epa'e e lanu enaena pe a tago i ai. O le aano, pe a tipi, e maua se lanu efuefu.
Ecology ma tufatufaga
Fausia mycorrhiza ma laau toulu, aemaise lava beech ma birch. E masani ona maua le limu i vaega laiti i togavao, e masani lava i nofoaga maugā. Fa'asoa i Europa ma Asia.