Russula samasama auro (Russula risigallina)
- Vaega: Basidiomycota (Basidiomycetes)
- Vaevaega: Agaricomycotina (Agaricomycetes)
- Vasega: Agaricomycetes (Agaricomycetes)
- Vasega laiti: Incertae sedis (o le tulaga le mautinoa)
- Poloaiga: Russulales (Russulovye)
- Aiga: Russulaceae (Russula)
- Genus: Russula (Russula)
- ituaiga: Russula risigallina (Russula samasama auro)
- Agaricus chamaeleontinus
- Samasama agaric
- Agaricus risigallinus
- Samasama agaric
- Armenian Russula
- Russula chamaeleontina
- Russula lutea
- Russula luteorosella
- Russula ochracea
- Russula singeriana
- Russula vitellina.
O le igoa o le ituaiga e sau mai le gagana Latina "risigallinus" - o le manogi o moa ma araisa.
ulu: 2-5 cm, tino mama'i, muamua fa'afefete, ona fa'apalapala lea, mulimuli ane fa'ama'i ma'oti. O le pito o le pulou e lamolemole pe laʻititi laʻititi i pulou matutua. O le paʻu o le pulou e faigofie ona aveese toetoe lava atoa. O le pulou e sili ona lelei pe a paʻi i ai, o le paʻu o le paʻu i le tau mago, iila ma susulu i le tau susu.
O le lanu o le pulou e mafai ona matua fesuisuiaʻi: mai le mumu-lanu piniki i le cherry red, faʻatasi ai ma lanu samasama, samasama auro ma se lanu moli lanumeamata pogisa, e mafai ona samasama atoa.
papatusi: pipii i le ogalaau, toetoe lava a leai ni papatusi, ma veins i le pito o le faʻapipiʻi i le pulou. Manifinifi, e seasea tupu, ma'ale'ale, muamua pa'epa'e, sosoo ai ma le samasama auro, lanu tutusa.
vae: 3-4 x 0,6-1 cm, cylindrical, o nisi taimi e fai si fusiform, manifinifi, faʻalautele i lalo o papatusi ma faʻapipiʻi laʻititi i le faʻavae. Ma'ale'ale, muamua malō, ona 'ō'ō, fa'a'olo mama. O le lanu o le 'au e pa'epa'e, o lanu samasama e aliali mai pe a matua, lea e mafai ona liua enaena pe a pa'i.
Pulp: manifinifi i le pulou ma le ogalaau, faʻafefeteina, maʻaleʻale, paʻepaʻe i le ogatotonu o le 'au.
spore pauta: samasama, samasama susulu, okeri.
Feeseeseaiga: Samasama susulu, 7,5-8 x 5,7-6 µm, obovate, echinulate-warty, mottled with hemispherical or cylindrical warts, e oo atu i le 0,62-(1) µm, fai sina fa'ameamea, va'aia va'aia, e le atoatoa amyloid
Sogisogi ma tofo: aano e suamalie, tofo malie, e leai se manogi tele. A matua atoatoa le mushroom, e faʻaalia se manogi manogi o le rosa mamae, aemaise lava le ipu.
I totonu o se togavao paolo susu susu, i lalo o laau toulu. E tupu i soo se mea mai le amataga o le taumafanafana i le tautoulu, e masani lava.
Russula samasama auro e manatu e 'ai, ae "itiiti le taua": o le aano e maaleale, o fualaʻau e laiti, e leai se tofo mushroom. E fautuaina le muai fa'apuna.
- laiti laʻitiiti,
- pa'u vaivai,
- cuticle e mafai ona aveese atoa (pa'u i luga o le pulou),
- e fa'a'au'au pito e fai si fa'alilo,
- lanu ma lanu mai le samasama i le mumu-lanu piniki,
- ipu samasama auro i totonu o pulou matutua,
- leai ni papatusi,
- manogi suamalie manaia, e pei o se rosa mamae,
- tofo mālū.
Russula risigallina f. luteorosella (Britz.) O le pulou e masani ona lua-leo, piniki i fafo ma samasama i le ogatotonu. E masani ona malosi tele le manogi o tino e fua mai.
Russula risigallina f. roseipes (J Schaef.) E sili atu pe itiiti le piniki le ogalaau. O le pulou atonu e sili atu ona felanulanuai pe maamora, ae le lua-leo (aua le fenumiai ma Russula roseipes, lea e sili atu le malosi ma le tino ese i isi auala).
Russula risigallina f. lua lanu (Mlz. & Zv.) O le pulou e pa'epa'e atoa pe sinasina lanu piniki i le kulimi. E vaivai le manogi.
Russula risigallina f. chamaeleontina (Fr.) O se fomu ma se pulou lanu susulu. O lanu e amata mai i le samasama e o'o i le mumu ma sina lanu meamata, e le masani ona vaivai burgundy, lanu violē.
Russula risigallina f. Montana (Pese.) O le pulou e lanu meamata po o le olive. Atonu e tutusa le fomu ma Russula postiana.
Ata: Yuri.